CAMPANIA NAȚIONALĂ ”Informare acasă! Siguranță în lume”

Detalii

Categorie: Uncategorised

Creat: Luni, 08 Octombrie 2018 08:55

Ultima actualizare: Luni, 08 Octombrie 2018 09:40

Accesări: 1736

Statul român, prin intermediul legislației naționale corelate cu legislația europeană asigură protecția cetățenilor români, cu domiciliul în România care lucrează în străinătate.

În primul rând Legea nr. 53/2003 - Codul Muncii, cu modificările și completările ulterioare, prevede la art. 18 obligativitatea informării salariatului care își va desfășura activitatea în străinătate:

 În cazul în care persoana selectată în vederea angajării ori salariatul, după caz, urmează să îşi desfăşoare activitatea în străinătate, angajatorul are obligaţia de a-i comunica în timp util, înainte de plecare, pe lângă informaţiile privind clauzele esențiale din contract şi informaţii referitoare la:

1. a) durata perioadei de muncă ce urmează să fie prestată în străinătate;
2. b) moneda în care vor fi plătite drepturile salariale, precum şi modalităţile de plată;
3. c) prestaţiile în bani şi/sau în natură aferente desfăşurării activităţii în străinătate;
4. d) condiţiile de climă;
5. e) reglementările principale din legislaţia muncii din acea ţară;
6. f) obiceiurile locului a căror nerespectare i-ar pune în pericol viaţa, libertatea sau siguranţa personală;
7. g) condiţiile de repatriere a lucrătorului, după caz.

   (2) Informaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) şi c) trebuie să se regăsească şi în conţinutul contractului individual de muncă.

În contextul dinamicii pieței muncii la nivel național, european și mondial cetățenii români pot opta să lucreze și în alte state. Pot decide asupra acestui lucru fie prin decizia lor de a pleca după consultarea prealabilă cu rudele, prietenii sau cunoștințele care deja lucrează în străinătate, sau pot apela la serviciile unui agent de plasare a forței de muncă în străinătate.

Legislația națională asigură protecția cetățenilor români care lucrează în străinătate și reglementează condițiile de funcționare precum şi procedura de înregistrare a persoanelor juridice care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României ca agenţi de plasare a forţei de muncă în străinătate prin intermediul Legii nr. 156/2000 cu normele metodologice de aplicare ale acesteia aprobate prin Hotărârea nr. 384/2001, cu modificările și completările ulterioare.

Astfel cetățenii români aflați în căutarea unui loc de muncă în străinătate pot apela la serviciile unui agent de plasare a forței de muncă, care este persoana juridică constituită în temeiul <LLNK 11990   31 13 2J1   0 43>Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care are ca activitate principală «Activităţi ale agenţiilor de plasare a forţei de muncă» cod CAEN - 7810, denumită în continuare agent de plasare;

Agenții de plasare oferă servicii specializate de plasare a forţei de muncă în străinătate, realizate pe teritoriul României care constau în informarea, consilierea şi medierea cetăţenilor români în vederea angajării acestora în străinătate.

Plasarea forţei de muncă este activitatea prin care se realizează următoarele:

1. identificarea locurilor de muncă oferite de angajatori, persoane juridice sau persoane fizice din străinătate;
2. constituirea unei bănci de date privind solicitanţii de locuri de muncă şi ofertele de locuri de muncă în străinătate;
3. publicarea locurilor de muncă şi a condiţiilor de ocupare a acestora;
4. preselecţia sau, după caz, selecţia candidaţilor, corespunzător cerinţelor locurilor de muncă oferite şi în concordanţă cu pregătirea, aptitudinile şi interesele acestora, testarea aptitudinilor, întocmirea şi gestionarea dosarului de personal şi a documentaţiei necesare;
5. întreprinderea demersurilor pentru angajarea persoanelor selectate pe locurile de muncă oferite;
6. punerea în legătură cu angajatori străini a persoanelor care au domiciliul în România şi care se află în căutarea unui loc de muncă, în vederea stabilirii unui raport de muncă;

Persoana mediată este persoana aflată în căutarea unui loc de muncă, cu domiciliul în România şi care beneficiază, în vederea angajării, de activitatea de mediere conform prevederilor Legii nr. 156/2000 cu modificările și completările ulterioare.

Agenţii de plasare desfăşoară activităţi de mediere a cetăţenilor români, cu domiciliul în România, care solicită să lucreze pe baza ofertelor ferme de locuri de muncă transmise din străinătate de către persoane juridice sau fizice, în calitate de angajatori.

Interpunerea altor categorii de intermediari între agentul de plasare, persoana mediată şi angajatorul străin este interzisă.

Agenţii de plasare desfăşoară pe teritoriul României activitatea de mediere în vederea angajării cetăţenilor români în străinătate dacă îndeplinesc, în mod cumulativ, următoarele condiţii:

1. a) s-au înregistrat la inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază teritorială îşi au sediul, în condiţiile stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi;
2. b) au încheiat cu persoane juridice sau fizice, stabilite într-un alt stat decât România, care au calitate de angajator conform legislaţiei statului respectiv, contracte care conţin oferte ferme de locuri de muncă;
3. c) dispun de spaţiul şi dotările necesare pentru buna desfăşurare a activităţii;
4. d) au încadrat în muncă personal calificat în domeniul resurselor umane care face dovada experienţei în recrutare de personal;
5. e) nu au fost condamnaţi definitiv pentru o infracţiune săvârşită cu intenţie, prevăzută de <LLNK 12017     0902 271   0 38>Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, incompatibilă cu activitatea pe care urmează să o desfăşoare;
6. f) nu se află în faliment;
7. g) nu se află în dizolvare.

Furnizorii de servicii de plasare a forţei de muncă pot desfăşura activitatea de plasare pe teritoriul României dacă au notificat inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază teritorială urmează să desfăşoare activităţile specifice.

După înregistrarea la inspectoratul teritorial de muncă, agenţii de plasare au obligaţia de a organiza o bază de date care să conţină:

1. a) ofertele ferme de locuri de muncă din străinătate, cu toate specificaţiile acestora, atât în limba statului de destinaţie sau într-o altă limbă de circulaţie internaţională, cât şi în limba română;
2. b) informaţii referitoare la condiţiile de ocupare a locurilor de muncă;
3. c) datele de identificare ale solicitanţilor locurilor de muncă, precum şi datele referitoare la calificările şi aptitudinile acestora.

Pentru medierea cetăţenilor români în vederea angajării în străinătate, agenţii de plasare încheie cu solicitanţii locurilor de muncă contracte de mediere în formă scrisă, al căror conţinut este stabilit prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Agenţii de plasare efectuează în mod gratuit activităţi de mediere a cetăţenilor români în vederea angajării în străinătate, fără perceperea de la aceştia de comisioane, tarife sau taxe.

Agenţii de plasare care se supun procedurii de înregistrare au obligaţia de a notifica înfiinţarea de filiale, sucursale ori alte sedii secundare, anterior începerii prestării de activităţi în cadrul acestora, atât inspectoratului teritorial de muncă unde sunt înregistraţi, cât şi inspectoratului teritorial de muncă în a cărui rază teritorială funcţionează respectivele sedii secundare, în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii, de către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, a documentului prin care se atestă înfiinţarea acestora.

În vederea prestării, cu caracter permanent în România, a serviciilor de mediere, furnizorii de servicii de plasare a forţei de muncă transfrontalieri au obligaţia de a notifica inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază teritorială au stabilit un sediu permanent în România, potrivit legii, anterior începerii prestării acestor servicii, în condiţiile stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

În vederea prestării transfrontaliere, cu caracter temporar sau ocazional în România, a serviciilor de mediere, furnizorii de servicii de plasare a forţei de muncă au obligaţia de a notifica inspectoratele teritoriale de muncă în a căror rază teritorială intenţionează să îşi desfăşoare activitatea pe teritoriul României, în condiţiile stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Furnizorii de servicii transfrontalire de plasare a forţei de muncă au obligaţia de a notifica înfiinţarea pe teritoriul României de filiale, sucursale ori alte sedii secundare, ale căror activităţi intră în sfera de aplicare a prezentei legi, inspectoratelor teritoriale de muncă în a căror rază teritorială funcţionează respectivele filiale, sucursale ori sedii, anterior începerii prestării activităţii în cadrul acestora, în condiţiile stabilite prin normele metodologice de aplicare a legii nr. 156/2000.

Ofertele ferme din contracte vor cuprinde cel puţin următoarele elemente:

1. a) datele de identificare ale angajatorului străin;
2. b) durata ofertei ferme;
3. c) numărul locurilor de muncă din străinătate conţinute de ofertele ferme;
4. d) funcţia, meseria sau ocupaţia;
5. e) durata angajării, condiţiile de angajare, de încetare a angajării sau de reangajare;
6. f) durata timpului de muncă şi de repaus;
7. g) tariful orar şi/sau salariul lunar, moneda în care se efectuează plata, modalităţile de plată şi datele de plată a salariului;
8. h) sporuri, ore suplimentare şi alte drepturi salariale;
9. i) cazurile în care pot fi urmărite drepturile salariale;
10. j) durata, modul de acordare şi drepturile băneşti aferente concediului de odihnă;
11. k) condiţiile de muncă şi de climă, măsurile de sănătate şi securitate în muncă;
12. l) asigurarea medicală şi de viaţă a angajaţilor români, în aceleaşi condiţii cu cetăţenii din ţara de destinaţie;
13. m) acordarea de despăgubiri în caz de boli profesionale, accidente de muncă sau deces;
14. n) condiţiile de cazare sau, după caz, de închiriere a unei locuinţe şi de asigurare a hranei;
15. o) condiţiile de transport şi de repatriere a salariaţilor români, inclusiv în caz de boli profesionale, accidente de muncă sau deces;
16. p) obiceiurile locului şi orice alte aspecte specifice de natură a pune în pericol viaţa, libertatea sau siguranţa salariaţilor români;
17. q) taxele, impozitele şi contribuţiile care grevează asupra veniturilor angajaţilor cetăţeni români, asigurându-se, după caz, evitarea dublei impuneri sau a dublei perceperi de contribuţii de asigurări sociale;
18. r) datele de contact ale ambasadelor/misiunilor diplomatice ale României în statul de destinaţie.

Agenţii de plasare au obligaţia de a asigura includerea elementelor prevăzute la lit. a), d)-r) în contractul de mediere şi în contractul individual de muncă sau, după caz, în documentul echivalent acestuia.

Pentru statele în care contractele individuale de muncă se încheie, potrivit legislaţiei aplicabile în statul respectiv, în formă scrisă, agenţii de plasare au obligaţia de a asigura încheierea acestora de către părţi atât în limba statului în care se află stabilit sau îşi desfăşoară activitatea angajatorul, cât şi în limba română, înainte de plecarea salariatului din România.

Pentru statele în care forma de angajare nu se realizează prin încheierea unui contract de muncă, agenţii de plasare au obligaţia de a asigura comunicarea, către salariatul cetăţean român, înainte de plecarea acestuia din România, a documentului echivalent contractului de muncă potrivit legislaţiei statului de destinaţie, atât în limba română cât şi în limba statului în care se află stabilit sau îşi desfăşoară activitatea angajatorul.

Agenţii de plasare vor păstra la sediul social sau, după caz, la sediile secundare, câte o copie, în limba română şi în limba statului în care se află stabilit sau îşi desfăşoară activitatea angajatorul, a contractului individual de muncă, semnat de părţi sau după caz, un exemplar al documentului echivalent, pe care au obligaţia de a le pune la dispoziţia inspectorilor de muncă, cu ocazia controlului.

Agenţii de plasare au obligaţia de a transmite, trimestrial, inspectoratului teritorial de muncă în a cărui rază teritorială îşi desfăşoară activitatea, până la sfârşitul lunii următoare trimestrului încheiat, situaţia privind contractele de mediere încheiate şi persoanele angajate în străinătate, conform modelului stabilit prin normele de aplicare a prezentei legi.

Inspecţia Muncii centralizează situaţiile prevăzute mai sus şi le pune la dispoziţia Ministerului Afacerilor Externe în vederea facilitării acordării de asistenţă şi protecţie consulară în beneficiul persoanelor mediate şi angajate în străinătate.

Situaţiile menționate sunt administrate cu respectarea regimului juridic specific datelor cu caracter personal.

Inspecţia Muncii pune la dispoziţia Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, la cerere, situaţia privind persoanele mediate şi angajate în străinătate.

Cetăţenii români care lucrează în străinătate şi sunt încadraţi pe locurile de muncă prevăzute în contractele care conţin oferte ferme de locuri de muncă, reglementate beneficiază în ţară, în condiţiile legii, de prestaţiile acordate de sistemul asigurărilor sociale de sănătate, sistemul asigurărilor pentru şomaj sau de sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, dacă, în temeiul contractelor individuale de asigurare încheiate cu instituţiile competente din România și plătesc contribuţiile corespunzătoare stabilite pe baza declaraţiilor privind veniturile lunare realizate în străinătate sau în condiţiile prevederilor acordurilor bilaterale în domeniul securităţii sociale încheiate de România cu alte state.

În cazurile în care misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României sunt sesizate de către cetăţenii români angajaţi în străinătate cu privire la încălcarea legislaţiei aplicabile în materie de dreptul muncii şi a clauzelor contractului individual de muncă, acestea transmit sesizările respective autorităţilor locale competente ale statului pe teritoriul căruia îşi desfăşoară activitatea angajatorul.

În cazul plasării în străinătate a unor cetăţeni români fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute în prezenta lege agenţii de plasare sunt obligaţi să suporte costurile aferente repatrierii cetăţenilor români în cauză, în baza documentelor justificative.

În cazul plasării în străinătate a unor cetăţeni români care, după semnarea contractului de mediere, nu îşi respectă obligaţiile ce decurg din acestea, lucrătorii sunt obligaţi să achite contravaloarea cheltuielilor efectuate de agentul de plasare, în baza documentelor justificative, fără ca această sumă să depăşească 200 euro/lucrător.

Controlul îndeplinirii condiţiilor prevăzute de Legea nr. 156/2000 şi al activităţii desfăşurate de agenţii de plasare a forţei de muncă se realizează de inspectorii de muncă.

Guvernul României, prin autorităţile competente, depune diligenţele necesare pentru încheierea de acorduri, înţelegeri, tratate sau convenţii cu autorităţi publice similare din alte state, în vederea stabilirii condiţiilor de protecţie a cetăţenilor români cu domiciliul în România care lucrează în ţările respective.

La negocierea acordurilor, înţelegerilor, tratatelor sau convenţiilor, partea română urmărește respectarea principiului egalităţii de tratament şi a reglementărilor aplicabile în ceea ce priveşte nivelul salariului minim, durata timpului de lucru şi de odihnă, condiţii generale de muncă, sănătate şi securitate în muncă, asigurarea pentru accidente de muncă sau boli profesionale.

Ministerul Afacerilor Externe, prin misiunile diplomatice şi oficiile consulare, depune diligenţele necesare pentru ca, prin intermediul autorităţilor publice sau al organismelor străine competente, să se asigure cetăţenilor români care lucrează în străinătate:

1. a) respectarea, pe durata angajării, a drepturilor prevăzute de legislaţia statului de primire, de acordurile, înţelegerile şi convenţiile bilaterale şi multilaterale la care România şi statul de primire sunt parte, precum şi a clauzelor contractului individual de muncă;
2. b) aplicarea măsurilor de protecţie a salariaţilor, prevăzute de legislaţia statului respectiv;
3. c) soluţionarea eventualelor litigii, având ca obiect respectarea drepturilor cetăţenilor români, potrivit legislaţiei statului de primire.

Precizăm faptul că la Inspectoratul Teritorial de Muncă Vaslui sunt înregistrați doi agenți de plasare de forță de muncă în strănătate. Potrivit raportărilor aferente trimestrului al doilea 2018, transmise acești doi agenți, aceștia au înscriși în bazele de date un număr total de 404 solicitanți de locuri de muncă în străinătate, au în evidență un număr de 66 de persoane aflate la muncă în străinătate din care o persoană mediată și trimisă la muncă în Marea Britanie în trimestrul al doilea.

Legea nr. 16/2017

Cetățenii români pot lucra în străinătate și în cadrul detașărilor transnaționale reglementate prin Legea nr.16/2017, și a normelor metodologice ale acesteia aprobate prin Hotărârea nr. 337/2017.

Prin detaşare transnaţională se înțelege situaţia în care o întreprindere stabilită într-un stat membru sau pe teritoriul Confederaţiei Elveţiene, în cadrul prestării de servicii transnaţionale, detaşează pe teritoriul altui stat membru salariaţi cu care are stabilite raporturi de muncă, în situaţiile reglementate de art. 5;

În situația de față, a detașării lucrătorilor români reținem că potrivit art. 3, lit.b prevederile legii nr. 16/2017 se aplică întreprinderilor stabilite pe teritoriul României care, în cadrul prestării de servicii transnaţionale, detaşează, pe teritoriul unui stat membru, altul decât România, sau pe teritoriul Confederaţiei Elveţiene, salariaţi cu care au stabilite raporturi de muncă, dacă iau decizia punerii în aplicare a uneia dintre următoarele măsuri cu caracter transnaţional:

1. a) detaşarea unui salariat de pe teritoriul României, în numele întreprinderii şi sub coordonarea acesteia, în cadrul unui contract încheiat între întreprinderea care face detaşarea şi beneficiarul prestării de servicii care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul unui stat membru, altul decât România, sau pe teritoriul Confederaţiei Elveţiene, dacă există un raport de muncă, pe perioada detaşării, între salariat şi întreprinderea care face detaşarea;
2. b) detaşarea unui salariat de pe teritoriul României la o unitate sau la o întreprindere care aparţine grupului de întreprinderi, situată pe teritoriul unui stat membru, altul decât România, sau pe teritoriul Confederaţiei Elveţiene, dacă există un raport de muncă, pe perioada detaşării, între salariat şi întreprinderea care face detaşarea;
3. c) punerea la dispoziţie a unui salariat, de către un agent de muncă temporară, la o întreprindere utilizatoare stabilită sau care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul unui stat membru, altul decât România, ori pe teritoriul Confederaţiei Elveţiene, dacă există un raport de muncă, pe perioada detaşării, între salariat şi agentul de muncă temporară.

Potrivit art. 8 din Legea nr. 16/2017 salariaţii detaşaţi de pe teritoriul României în cadrul prestării de servicii transnaţionale beneficiază, indiferent de legea aplicabilă raportului de muncă, de condiţiile de muncă stabilite prin acte cu putere de lege, acte administrative, prin convenţii colective sau sentinţe arbitrale de generală aplicare, valabile în statul membru, altul decât România, sau în Confederaţia Elveţiană, pe teritoriul căruia/căreia sunt prestate serviciile, cu privire la:

1. a) durata maximă a timpului de muncă şi durata minimă a repausului periodic;
2. b) durata minimă a concediilor anuale plătite;
3. c) salariul minim inclusiv compensarea sau plata muncii suplimentare;
4. d) condiţiile de punere la dispoziţie a salariaţilor de către agenţii de muncă temporară;
5. e) sănătatea şi securitatea în muncă;
6. f) măsurile de protecţie aplicabile condiţiilor de muncă pentru femeile însărcinate sau pentru cele care au născut recent, precum şi pentru copii şi tineri;
7. g) egalitatea de tratament dintre bărbaţi şi femei, precum şi alte dispoziţii în materie de nediscriminare.

În situația în care angajatorii români nu respectă prevederile legale mai sus-menționate și sunt verificați de către autoritățile statelor respective aceștia sunt sancționați conform legislației statului respectiv.

Orice salariat care presteaza o munca beneficiaza de conditii de munca adecvate activitatii desfasurate , de echipament individual de lucru si protectie oferit gratuit de angajator, de protectie sociala, de securitate si sanatate in munca,precum si de respectarea demnitatii si a constiintei sale, fara nicio discriminare.

Gheorghe Chirvase - Inspector Şef

Inspectoratul Teritorial de Muncă Vaslui