Declaraţia de căsătorie, se face personal, de către viitorii soţi, în scris, la primăria locului de domiciliu sau de reşedinţă a unuia dintre ei.
Odată cu declaraţia de căsătorie viitorii soţi prezintă următoarele acte:
A. Actul de identitate valabil;
B. Certificatul de naştere, în original şi în copie;
C. Certificatul medical privind starea sănătăţii, (certificatele medicale sunt valabile 14 zile de la data emiterii şi trebuie să cuprindă menţiunea expresă că persoana se poate sau nu se poate căsători);
D. Acte, în original şi în copii traduse şi legalizate ori certificate de ofiţerul de stare civilă, din care să rezulte desfacerea căsătoriei anterioare, dacă este cazul. Aceste acte pot fi:
- Certificatul de deces al fostului soţ;
- Sentinţe de divorţ legalizate (definitive şi irevocabile) în original.
Ofiţerul de stare civilă este obligat să confrunte datele înscrise în declaraţie cu actele prezentate, iar semnarea declaraţiei se face în prezenţa sa.
Dosarul actului de căsătorie mai cuprinde, după caz, următoarele documente:
A. Încuviinţarea primarului sau a comandantului navei pentru încheierea căsătoriei înainte de împlinirea termenului de 10 zile de la data înregistrării declaraţiei de căsătorie, la cererea persoanei interesate. Căsătoria se poate încheia în afara sediului autorităţii administraţiei publice locale, cu aprobarea primarului dacă din motive temeinice unul dintre soţi se află în imposibilitate de a se prezenta
B. Aprobarea primarului pentru încheierea căsătoriei în afara sediului primăriei, la cererea persoanei interesate (anexa nr. 17) - doar în cazuri deosebite persoane grav bolnave netransportabile.
C. Dovada eliberată ori autentificată de misiunile diplomatice sau oficiile consulare acreditate în România, în cazul căsătoriei unui cetăţean străin, din care să rezulte că îndeplineşte condiţiile de fond.
D. Declaraţia dată pe propria răspundere, autentificată de un notar public din care să rezulte că viitorul soţ, cetăţean străin sau apatrid, nu este căsătorit şi îndeplineşte condiţiile de fond cerute de legea sa naţională.
E. Procesul - verbal încheiat împreună cu interpretul autorizat, în cazul încheierii căsătoriei între persoane care nu cunosc limba română sau între surdomuţi.
Odata cu depunerea declaraţiei sau ulterior, până la încheierea căsătoriei, viitorii soţi declară, în faţa ofiţerului de stare civilă, numele de familie pe care s-au învoit să-l poarte în căsătorie, potrivit dispoziţiilor codului familiei. Numai căsătoria încheiată în faţa delegatului de stare civilă dă naştere drepturilor şi obligaţiilor de soţi prevăzute în prezentul cod.
Bărbatul se poate căsători numai dacă a împlinit vârsta de optsprezece ani, iar femeia numai dacă a împlinit şaisprezece ani.
Este oprit să se căsătorească bărbatul care este căsătorit sau femeia care este căsătorită.
Este oprită căsătoria:
A. Între cel care înfiază sau ascendenţii lui, de o parte, şi cel înfiat ori descendenţii acestuia, de alta;
B. Între copiii celui care înfiază, de o parte, şi cel înfiat sau copiii acestuia, de alta;
C. Între cei infiaţi de aceeaşi persoană. În timpul tutelei, căsătoria este oprită între tutore şi persoana minoră ce se află sub tutela sa.
Este oprit să se căsătorească alienatul mintal, debilul mintal, precum şi cel care este lipsit vremelnic de facultăţile mintale, cât timp nu are discernământul faptelor sale.
Căsătoria nu se va încheia dacă viitorii soţi nu declară că şi-au comunicat reciproc starea sănătăţii lor. În cazul în care, prin lege specială, este oprită căsătoria celor suferinzi de anumite boli, se vor aplica dispoziţiile acelei legi. Cei care vor să se căsătorească vor face, personal, declaraţia de căsătorie la seviciul de stare civilă la care urmează a se încheia căsătoria. În declaraţia de căsătorie, viitorii soţi vor arăta că nu există nici o piedică legală la căsătorie. Odată cu declaraţia de căsătorie, ei vor prezenta dovezile cerute de lege.
Orice persoană poate face opunere la căsătorie, dacă există o piedică legală ori dacă alte cerinţe ale legii nu sunt îndeplinite. Opunerea la căsătorie se va face numai în scris, cu arătarea dovezilor pe care ea se întemeiază.
Delegatul de stare civilă va refuza să constate încheierea căsătoriei dacă, în temeiul verificărilor ce este dator să facă, al opunerilor primite sau al informaţiilor ce are, găseşte că cerinţele legii nu sunt îndeplinite. Căsătoria se încheie prin consimţământul viitorilor soţi. Aceştia sunt obligaţi să fie prezenţi, împreună, în faţa delegatului de stare civilă, la sediul serviciului de stare civilă, pentru a-şi da consimţământul personal în mod public.
Delegatul de stare civilă, luând consimţământul viitorilor soţi, va întocmi de îndată în registrul actelor de stare civilă actul de căsătorie, care se semnează de soţi şi de delegat. Căsătoria nu poate fi dovedită decât prin certificatul de căsătorie, eliberat pe baza actului întocmit în registrul actelor de stare civilă.
La încheierea căsătoriei, viitorii soţi vor declara, iî faţa delegatului de stare civilă, numele pe care s-au învoit să-l poarte în căsătorie. Soţii pot să-şi păstreze numele lor dinaintea căsătoriei, să ia numele unuia sau altuia dintre ei sau numele lor reunite. Soţii sunt obligaţi să poarte în timpul căsătoriei numele comun declarat. Dacă soţii s-au învoit să poarte în timpul căsătoriei un nume comun şi l-au declarat la încheierea căsătoriei potrivit dispoziţiilor art. 27 din codul de faţă, fiecare dintre soţi nu va putea cere schimbarea acestui nume, pe cale administrativă, decât cu consimţământul celuilalt soţ. Căsătoria se poate încheia la expirarea termenului de 10 zile, în care se cuprind atât ziua când a fost făcută declaraţia de căsătorie, cât şi ziua în care se oficiază căsătoria.