Pentru asigurarea sănătăţii umane, în oraşul Negreşti funcţionează:

• 4 cabinete medicale familiale,
• 3 cabinete stomatologice,
• un punct al Ambulanţei Vaslui,
• clinica privata Spitalis,
• 2 laboratoare de analize medicale si
• 3 farmacii.

Populaţia după religie (conform recensământului populaţiei din 2011)

Lăcaşuri de cult:

Biserici ortodoxe

• Parohia Negreşti I - Pogorârea Duhului Sfânt

  Biserica este aşezată în centrul oraşului şi are o lungime de 21 de metri liniari, lăţimea de 7 metri liniari şi este înaltă de 25 de metri liniari. Este amplasată pe un teren de 4200 metri pătraţi şi se mărgineşte la răsărit cu strada Gării, la apus cu teren proprietate publică, la miazănoapte cu Parcul Eroilor Romîni şi Sovietici, iar la miazăzi cu Şcoala cu clasele I-VIII "Mihai David". (sursa http://protoieriavaslui.ro/parohia-negresti-i/)

  Preot paroh: 

• Parohia Negreşti II - Sf. Arhangheli Mihail și Gavril

  

  Biserica este situată pe strada Păcii, la nr. 9 si tot aici se află şi cimitirul oaşului Negreşti.

   Preot paroh: Drăgan Liviu 

   

   

• Parohia Negreşti III - Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezatorul

  Parohia a fost infiinţată la 1 octombrie 2000, prin ordinul Episcopiei Huşilor. Ea cuprinde Paraclisul cu hramul „Naşterea Maicii Domnului”, sfinţit în decembrie 2000 şi Biserica cu hramul „Tăierea Capului Sfăntului Ioan Botezătorul”, sfinţită pe data de 30 octombrie 2011. (sursa http://protoieriavaslui.ro/parohia-negresti-i/)

  Preot paroh: Dudău Virgil

• Parohia Poiana - Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil

  Actuala zidire bisericească a fost ctitorită la anul 1873 de către boierul Neculai Soroneanu şi soţia sa, Ecaterina, pe locul unei mai vechi biserici din lemn, biserica din satul Poiana fiind prima pe malul drept al Bârladului din zona Negreşti .Preot slujitor la vremea  construirii bisericii a fost pr. Bejenaru Gheorghe.

  Deşi a suferit mai multe reparaţii şi îmbunătaţiri, biserica a ajuns totuşi într-o avansată stare de degradare. Începând cu anul 2004 s-au început lucrările de consolidare, tencuire, pictare, restaurare catapeteasmă şi înlocuirea în totalitate a tâmplăriei şi mobilierului.

  Lucrările au fost  posibile cu osârdia enoriaşilor satului, a unor oameni de bine din oraşul Negreşti, a primăriei oraşului Negreşti şi cu contribuţia  însemnată a familiei Neculai şi Silvia Cozma. Totodată a fost rezidită clopotniţa, o magazie şi gardul împrejmuitor. Toate aceste lucrări au fost începute la iniţiativa  consiliului parohial şi sub îndrumarea preotului paroh Vasiliu Ionel Maricel şi finalizate în vara anului 2007. (sursa http://protoieriavaslui.ro/parohia-negresti-i/)

  Preot paroh: Vasiliu Ionel Maricel

• Parohia Poiana – Filia Valea Mare - Sf. Dimitrie

  Lucrările la Biserica cu Hramul Sf. Dimitrie au început în anul 1970, iar în luna septembrie a anului 1972 lucrările s-au terminat. Sfântul locaş s-a ridicat prin strădania binecredincioşilor enoriaşi din satul Valea Mare, ale credincioşilor din parohia Poiana şi din donaţiile acordate de Sf. Episcopie a Romanului si Husilor. 

  Preot paroh: Vasiliu Ionel Maricel

  (sursa http://protoieriavaslui.ro/parohia-negresti-i/)

• Parohia Poiana – Filia Cioatele

   

   

   

   

   

   

• Parohia Parpaniţa

  Sursa foto: http://protoieriavaslui.ro/parohia-parpanita/

   

   

   

   

   

• Parohia Căzăneşti

  

   

   

   

   

   

   

   

- o biserica Baptista

- o biserica Adventista de ziua a 7-a

Terenuri de joaca pentru copii

Sali de sport

Starea civilă Negreşti

Tel/Fax: 0235/457588

• Acte necesare pentru înregistrarea naşterii copilului

  Înregistrarea naşterii se face la Primăria municipiului, sectorului din municipiul Bucuresti, oraşului sau comunei în care s-a produs. În registrul de naşteri se înregistrează copilul născut viu şi copilul născut mort.

  Termenul pentru declararea şi înregistrarea naşterii copilului este de:

  A. 15 zile de la data naşterii, pentru copilul născut viu şi aflat în viaţă;

  B. 3 zile de la data naşterii, pentru copilul născut mort;

  C. 24 de ore de la data decesului, pentru copilul născut viu care a decedat înăuntrul termenului de 15 zile.

  Înregistrarea naşterii copilului se face pe baza declaraţiei verbale, prezentându-se următoarele documente:

  - Certificatul medical constatator al naşterii, întocmit pe formular - tip, care va trebui să poarte număr de înregistrare, data certă, sigiliul unităţii sanitare, semnătura şi parafa medicului;

  - Certificatul de naştere şi actul de identitate al mamei şi al declarantului, dacă naşterea nu este declarată de mamă;

  - Certificatul de căsătorie al părinţilor copilului, dacă sunt căsătoriti.

  În cazul în care părinţii au nume de familie diferit sau există neconcordanţă între prenumele copilului trecut în certificatul medical constatator al naşterii şi declaraţia verbală a declarantului, înregistrarea naşterii se face pe baza declaraţiei scrise, semnată de ambii părinţi, din care să rezulte numele de familie şi prenumele copilului. Când declaraţia a fost făcută după expirarea termenelor prevăzute de lege, dar înăuntrul unui an de la data naşterii, înregistrarea naşterii se face cu aprobarea primarului, respectiv a şefului misiunii diplomatice sau oficiului consular de carieră al României, dată pe declaraţia scrisă. În cuprinsul declaraţiei se va menţiona motivul întârzierii. Dacă declaraţia a fost făcută după trecerea unui an de la data naşterii, actul de naştere se întocmeşte în baza hotărârii judecătoreşti, definitive şi irevocabile, privind încuviinţarea înregistrării tardive, care trebuie să conţinî toate datele necesare înregistrării.

  Dispoziţiile art. 29 - 31 sunt aplicabile în mod corespunzător şi în cazul în care naşterea unui cetăţean român s-a produs în străinătate, dar nu a fost înregistrată ori a fost înregistrată cu date nereale, iar declaraţia de naştere se face în ţară.

  Întocmirea actului de naştere urmează a fi făcută la primăria în raza căreia au domiciliul părinţii, pe baza documentelor depuse şi a declaraţiilor, după ce direcţia de evidenţă a populaţiei din Ministerul de Interne verifică prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, dacă naşterea nu a fost înregistrată în străinatate.

  Hotărârea judecătorească prin care s-a încuviinţat înregistrarea tardivă a naşterii produse în străinătate, rămasă definitivă şi irevocabilă înainte de intrarea în vigoare a legii nr. 119/1996, se înregistrează la primăria locului de domiciliu al părinţilor copilului. Dacă mama declară ca nu este căsătorita, şi aceasta rezultă din actul de identitate, copilul se înregistrează cu numele ei de familie, iar rubricile referitoare la tată nu se completează. Recunoaşterea făcută la înregistrarea naşterii de către tatăl copilului născut în afara căsătoriei se face prin declaraţia scrisă a acestuia dată în faţa ofiţerului de stare civilă prin înscris autentic, în prezenţa mamei copilului prezentând toate actele necesare pentru declararea noului născut.

  Copilul născut în timpul căsătoriei are ca tată pe soţul mamei. Copilul născut după desfacerea, declararea nulităţii sau anularea căsătoriei are ca tată pe fostul soţ al mamei, dacă a fost conceput în timpul căsătoriei şi naşterea sa a avut loc înainte ca mama să fi intrat într-o nouă căsătorie.Paternitatea poate fi tăgăduită, dacă este cu neputinţă ca soţul mamei să fie tatăl copilului. Acţiunea în tăgăduirea paternităţii poate fi pornită numai de soţ. Moştenitorii acestuia pot continua acţiunea pornită de el. Dacă soţul este pus sub interdicţie, acţiunea va putea fi pornită de tutore, însă numai cu încuviinţarea autorităţii tutelare. În toate cazurile, mama copilului va fi citată. Acţiunea în tăgăduirea paternităţii se prescrie în termen de şase luni de la data când tatăl a cunoscut naşterea copilului. Filiaţia faţă de tată se stabileşte prin recunoaştere sau hotărâre judecătorească.

  Copilul conceput şi născut în afară de căsătorie poate fi recunoscut de către tatăl sau. Recunoaşterea care nu corespunde adevărului poate fi contestată de orice persoană interesată. Acţiunea în stabilirea paternităţii din afara căsătoriei aparţine copilului şi se porneşte în numele său de către mamă, chiar dacă este minoră, ori de reprezentantul lui legal. Acţiunea în stabilirea paternităţii din afara căsătoriei poate fi pornită în termen de un an de la naşterea copilului. Timpul cuprins între a trei sute şi a o suta optzecea zi dinaintea naşterii copilului este timpul legal al concepţiunii. El se socoteşte de la zi la zi.

  Copilul din căsătorie ia numele de familie comun al părinţilor. Dacă părinţii nu au un nume de familie comun, copilul va lua numele de familie a unuia dintre ei ori numele lor reunite. În acest caz, numele copilului se va stabili prin învoiala părinţilor şi se va declara, odată cu naşterea copilului, la serviciul de stare civilă.

  Copilul din afara căsătoriei dobândeşte numele de familie al aceluia dintre părinţi faţă de care filiaţia a fost mai întâi stabilită. Înregistrările de stare civilă se fac pe baza documentelor prezentate de solicitant conform legislaţiei (legea 119/1996 şi codul familiei) prezentate anterior.

• Acte necesare pentru înregistrarea căsătoriei

  Declaraţia de căsătorie, se face personal, de către viitorii soţi, în scris, la primăria locului de domiciliu sau de reşedinţă a unuia dintre ei.

  Odată cu declaraţia de căsătorie viitorii soţi prezintă următoarele acte:

  A. Actul de identitate valabil;

  B. Certificatul de naştere, în original şi în copie;

  C. Certificatul medical privind starea sănătăţii, (certificatele medicale sunt valabile 14 zile de la data emiterii şi trebuie să cuprindă menţiunea expresă că persoana se poate sau nu se poate căsători);

  D. Acte, în original şi în copii traduse şi legalizate ori certificate de ofiţerul de stare civilă, din care să rezulte desfacerea căsătoriei anterioare, dacă este cazul. Aceste acte pot fi:

  - Certificatul de deces al fostului soţ;

  - Sentinţe de divorţ legalizate (definitive şi irevocabile) în original.

  Ofiţerul de stare civilă este obligat să confrunte datele înscrise în declaraţie cu actele prezentate, iar semnarea declaraţiei se face în prezenţa sa.

  Dosarul actului de căsătorie mai cuprinde, după caz, următoarele documente:

  A. Încuviinţarea primarului sau a comandantului navei pentru încheierea căsătoriei înainte de împlinirea termenului de 10 zile de la data înregistrării declaraţiei de căsătorie, la cererea persoanei interesate. Căsătoria se poate încheia în afara sediului autorităţii administraţiei publice locale, cu aprobarea primarului dacă din motive temeinice unul dintre soţi se află în imposibilitate de a se prezenta

  B. Aprobarea primarului pentru încheierea căsătoriei în afara sediului primăriei, la cererea persoanei interesate (anexa nr. 17) - doar în cazuri deosebite persoane grav bolnave netransportabile.

  C. Dovada eliberată ori autentificată de misiunile diplomatice sau oficiile consulare acreditate în România, în cazul căsătoriei unui cetăţean străin, din care să rezulte că îndeplineşte condiţiile de fond.

  D. Declaraţia dată pe propria răspundere, autentificată de un notar public din care să rezulte că viitorul soţ, cetăţean străin sau apatrid, nu este căsătorit şi îndeplineşte condiţiile de fond cerute de legea sa naţională.

  E. Procesul - verbal încheiat împreună cu interpretul autorizat, în cazul încheierii căsătoriei între persoane care nu cunosc limba română sau între surdomuţi.

  Odata cu depunerea declaraţiei sau ulterior, până la încheierea căsătoriei, viitorii soţi declară, în faţa ofiţerului de stare civilă, numele de familie pe care s-au învoit să-l poarte în căsătorie, potrivit dispoziţiilor codului familiei. Numai căsătoria încheiată în faţa delegatului de stare civilă dă naştere drepturilor şi obligaţiilor de soţi prevăzute în prezentul cod.

  Bărbatul se poate căsători numai dacă a împlinit vârsta de optsprezece ani, iar femeia numai dacă a împlinit şaisprezece ani.

  Este oprit să se căsătorească bărbatul care este căsătorit sau femeia care este căsătorită.

  Este oprită căsătoria:

  A. Între cel care înfiază sau ascendenţii lui, de o parte, şi cel înfiat ori descendenţii acestuia, de alta;

  B. Între copiii celui care înfiază, de o parte, şi cel înfiat sau copiii acestuia, de alta;

  C. Între cei infiaţi de aceeaşi persoană. În timpul tutelei, căsătoria este oprită între tutore şi persoana minoră ce se află sub tutela sa.

  Este oprit să se căsătorească alienatul mintal, debilul mintal, precum şi cel care este lipsit vremelnic de facultăţile mintale, cât timp nu are discernământul faptelor sale.

  Căsătoria nu se va încheia dacă viitorii soţi nu declară că şi-au comunicat reciproc starea sănătăţii lor. În cazul în care, prin lege specială, este oprită căsătoria celor suferinzi de anumite boli, se vor aplica dispoziţiile acelei legi. Cei care vor să se căsătorească vor face, personal, declaraţia de căsătorie la seviciul de stare civilă la care urmează a se încheia căsătoria. În declaraţia de căsătorie, viitorii soţi vor arăta că nu există nici o piedică legală la căsătorie. Odată cu declaraţia de căsătorie, ei vor prezenta dovezile cerute de lege.

  Orice persoană poate face opunere la căsătorie, dacă există o piedică legală ori dacă alte cerinţe ale legii nu sunt îndeplinite. Opunerea la căsătorie se va face numai în scris, cu arătarea dovezilor pe care ea se întemeiază.

  Delegatul de stare civilă va refuza să constate încheierea căsătoriei dacă, în temeiul verificărilor ce este dator să facă, al opunerilor primite sau al informaţiilor ce are, găseşte că cerinţele legii nu sunt îndeplinite. Căsătoria se încheie prin consimţământul viitorilor soţi. Aceştia sunt obligaţi să fie prezenţi, împreună, în faţa delegatului de stare civilă, la sediul serviciului de stare civilă, pentru a-şi da consimţământul personal în mod public.

  Delegatul de stare civilă, luând consimţământul viitorilor soţi, va întocmi de îndată în registrul actelor de stare civilă actul de căsătorie, care se semnează de soţi şi de delegat. Căsătoria nu poate fi dovedită decât prin certificatul de căsătorie, eliberat pe baza actului întocmit în registrul actelor de stare civilă.

  La încheierea căsătoriei, viitorii soţi vor declara, iî faţa delegatului de stare civilă, numele pe care s-au învoit să-l poarte în căsătorie. Soţii pot să-şi păstreze numele lor dinaintea căsătoriei, să ia numele unuia sau altuia dintre ei sau numele lor reunite. Soţii sunt obligaţi să poarte în timpul căsătoriei numele comun declarat. Dacă soţii s-au învoit să poarte în timpul căsătoriei un nume comun şi l-au declarat la încheierea căsătoriei potrivit dispoziţiilor art. 27 din codul de faţă, fiecare dintre soţi nu va putea cere schimbarea acestui nume, pe cale administrativă, decât cu consimţământul celuilalt soţ. Căsătoria se poate încheia la expirarea termenului de 10 zile, în care se cuprind atât ziua când a fost făcută declaraţia de căsătorie, cât şi ziua în care se oficiază căsătoria.

• Acte necesare pentru înregistrarea decesului

  Actul de deces se întocmeşte la primăria municipiului, sectorului municipiului Bucureşti, oraşului ori comunei în a carei rază teritorială s-a produs decesul.

  Declaraţia de deces se face, verbal în termen de 3 zile de la data încetării din viaţă a persoanei, de către persoanele prevăzute de lege. În acest termen se cuprinde atât ziua în care s-a produs decesul, cât şi ziua în care se face declaraţia.

  Odată cu declaraţia de deces, declarantul va depune următoarele acte: 

  Certificatul medical constatator al decesului, întocmit şi semnat de medicul sau cadrul mediu sanitar care a făcut constatarea, în care trebuie consemnată cauza decesului, fără prescurtări;

  B. Actul de identitate al celui decedat: b.i. sau în cazul încetării din viaţă a unui străin, paşaportul, carnetul de identitate sau legitimaţia provizorie;

  C. Livretul militar sau adeverinţa de recrutare, după caz, pentru persoanele supuse obligaţiilor militare.

  Ofiţerul de stare civilă este obligat să reţină actul de identitate al celui decedat. Cînd decesul se datorează unei sinucideri, unui accident sau altor cauze violente, precum şi în cazul găsirii unui cadavru, declaraţia se face în termen de 48 ore, socotit din momentul decesului sau al găsirii cadavrului. În astfel de cazuri, înregistrarea se face pe baza certificatului medical constatator al decesului şi a dovezii eliberate de poliţie sau de parchet din care să rezulte că una dintre aceste autorităţi a fost sesizată despre deces (anexa nr. 24), întocmirea actului de deces se face numai cu aprobarea parchetului.

  După întocmirea actului de deces, ofiţerul de stare civilă eliberează declarantului o adeverinţă de înhumare sau incinerare a cadavrului (anexa nr. 25), făcând menţiune despre aceasta pe verso certificatului constatator al decesului.

  În actul de deces întocmit ca urmare a unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile declarative de moarte, se înscriu datele de stare civilă şi data decesului, aşa cum rezultă din această hotărâre. Întocmirea actului de deces, în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive declarative de moarte, se face din oficiu sau la cererea persoanei interesate, după caz la autoritatea administraţiei publice locale de la:

  A. Locul de naştere al celui declarat mort;

  B. Domiciliul celui declarat mort, în cazul când actul de naştere a fost întocmit la autorităţile locale din străinatate;

  C. Domiciliul persoanei care a solicitat declararea judecătorească a morţii, în situaţia în care locul naşterii şi domiciliul decedatului nu sunt cunoscute.

  La sediul casei căsătoriilor există un birou de înregistrare al deceselor în baza certificatului medical constatator al decesului precum şi al celorlalte documente solicitate de legea 119 / 1996 precizate anterior, întocmindu-se de îndată actul de deces în registrele de stare civilă şi eliberându-se certificatul de deces şi adeverinţa de înhumare.

• Înscrierea divorţului, anulării ori a încetării căsătoriei

  Înscrierea divorţului se face la cererea oricăruia dintre foştii soţi, care va trebui să depună copie legalizată de pe hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă.

  Înscrierea divorţului pronunţat în străinătate, privind un cetăţean român se va face numai după ce hotărârea străină, definitivă şi irevocabilă, a fost recunoscută de către tribunalul judeţean competent, conform prevederilor art. 166 şi 170 din legea nr. 105 / 1992. Declaraţia nulităţii ori anularea căsătoriei se înscrie prin menţiune pe actul de căsătorie şi pe cele de naştere ale foştilor soţi, exemplarele I şi II, pe baza hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile şi nu produce efecte în privinţa stării civile a copiilor, aceştia păstrându-şi statutul de copii rezultaţi din căsătorie.

  Căsătoria este desfăcută din ziua când hotărârea prin care s-a pronunţat divorţul a rămas irevocabilă.

  La desfacerea căsătoriei prin divorţ, soţii se pot învoi ca soţul care, potrivit art. 27, a purtat în timpul căsătoriei numele de familie al celuilalt soţ, să poarte acest nume şi după desfacerea căsătoriei. Instanţa judecătorească va lua act de această învoială prin hotărârea de divorţ. Instanţa, pentru motive temeinice, poate să încuviinţeze acest drept chiar în lipsa unei învoieli între soţi. Dacă nu a intervenit o învoială sau dacă instanţa nu a dat încuviinţarea, fiecare dintre foştii soţi va purta numele ce avea înainte de căsătorie.

  La sediul casei căsătoriilor există un birou ce primeşte cererile foştilor soţi însoţite de o copie legalizată de pe hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă şi face menţiunile în actele de stare civilă..

• Eliberarea actelor de stare civilă pierdute, sustrase, degradate

  În caz de pierdere, furt sau distrugere a certificatelor de stare civilă persoanei îndreptăţite i se elibereazî, la cerere, un nou certificat.

  Cine poate solicita acest serviciu

  Titularul actelor de stare civilă pierdute, sustrase sau degradate.

  Pașii ce trebuie urmați

  Pentru eliberarea unor noi acte de stare civilă în locul celor pierdute, sustrase sau degradate se vor parcurge următorii pași:

  • Completarea și depunerea cererii la sediul Compartimentului Stare Civilă
  • Eliberarea certificatului de stare civila se face in baza unei cereri (tip) eliberata de Serviciul Stare Civila completata corect si care sa cuprinda imprejurarile in care a fost pierdut, furat sau distrus.
  • Preschimbarea certificatului de stare civila se face in aceleasi conditii, cu anexarea certificatului de tip vechi.

  Ridicarea certificatului de stare civilă.

  • Certificatele de naştere sau de căsătorie (pierdute, sustrase, degradate) întocmite în baza actelor de stare civilă înregistrate de serviciul stare civilă se eliberează numai titularilor actelor, în baza unei cereri ( Cerere duplicat certificat căsătorie - Anexa 59 și Cerere duplicat certificat naştere - Anexa59) şi a actului de identitate valabil. Pentru copiii minori, certificatul de naştere se eliberează părintelui sau reprezentantului legal.

  • Certificatul de căsătorie se poate elibera unuia dintre soţi, sau la cerere, ambilor soţi. 

  • Certificatele de deces (pierdute, sustrase, degradate) întocmite în baza actelor de stare civilă înregistrate de serviciul stare civilă al Primăriei, se eliberează membrilor familiei sau altor persoane îndreptăţite, în baza unei cereri ( Cerere duplicat certificat deces - Anexa 59) şi a actului de identitate al solicitantului.
  Certificatul de deces se eliberează membrilor familiei, sau altor persoane îndreptăţite.

  • Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, cetăţenii altor state de origine română pot solicita eliberarea certificatului de stare civilă prin împuternicit cu procura specială, eliberată de misiunea consulară română din statul de reşedinţă.

  Acte necesare

  • cerere
  • act de identitate valabil

• Transcriere acte de stare civilă

  Actele de stare civilă ale cetăţenilor români, întocmite de autorităţile străine sunt recunoscute în ţară numai dacă au fost transcrise/înscrise în registrele de stare civilă române.

  Cine poate solicita acest serviciu

  Cetățenii români care au încheiat acte de stare civilă în afara țării. Persoana se va adresa primăriei localităţii de domiciliu, sau în cazul cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate, primăriei localităţii în raza căreia a avut ultimul domiciliu în ţară.

  Pașii ce trebuie urmați

  Pentru transcrierea actelor de stare civilă se parcurg următorii pași:

  Traducerea şi autentificarea certificatului eliberat de autorităţile străine.

  Certificatul eliberat de autoritățile străine trebuie tradus și autentificat pentru a fi valabil.

  Depunerea actelor la Compartimentul Stare Civilă

  Depunerea şi respectiv ridicarea documentelor privind transcrierea pot fi făcute şi de o altă persoană, împuternicită cu procură specială, autentificată în ţară de un notar public român, sau făcută în străinătate şi vizată de oficiul consular romîn din statul de reşedinţă.

  Întocmirea actului în registrele de stare civilă române se face în baza aprobării Primarului oraşului Negreşti, după obţinerea avizului Direcţiei Judeţene de Evidenţă a Persoanelor Vaslui.

  Ridicarea certificatului transcris şi originalului eliberat de autorităţile străine

  Eliberarea certificatului se face persoanei (sau împuternicitului) care a solicitat transcrierea, împreună cu originalul certificatului depus.
  Transcrierea actelor de stare civilă se face în termen de 15 – 30 zile de la depunerea actelor.

   Acte necesare

  • cerere tip; Descarca Cerere transcriere
  • declaraţie pe proprie răspundere că nu a mai solicitat transcrierea/înscrierea certificatului de stare civilă; Declaraţie transcriere acte - Anexa 35
  • certificatul ce solicită a fi transcris (certificat naştere, certificat căsătorie, certificat deces), original cu apostilă unde se impune, sau supralegalizare ;
  • copie autentificată de la un notar public român a certificatului ce solicită a fi transcris ;
  • traducere în limba română a certificatului ce solicită a fi transcris, autentificată de un notar public român;
  • pentru părinţi - copii certificate naştere, căsătorie, buletin (carte) de identitate, sentinţă divort, certificat de deces - dupa caz.
  • declaraţie pe proprie răspundere dată de către ambii părinţi, din care să reiasă domiciliul minorului din România, la unul dintre aceştia, în cazul în care părinţii au domicilii diferite. Declaratie domiciliu transcriere - Anexa 34 (în situaţia transcrierii unui certificat de naştere)
  • adeverinţă privind ultimul domiciliu din ţară, pentru cetăţenii români cu domiciliul legal în străinatate.

Politia locala Negreşti - în curând

Grupul vocal "Datina" - funcţionează în cadrul casei de cultură a oraşului Negreşti

Coordonator: Cercel Cristina-Elena 

Data înfiinţării: 15 ianuarie 2017

Componenţă: 11 fete cu vârsta cuprinsă între 7 şi 14 ani

Participări la concursuri şi festivaluri şi premii obţinute:

- februarie 2017 - Festivalul "Dansând cu Fulgii de zăpadă", Bacău, PREMIUL II

- aprilie 2017 - Festivalul "Muguri de Lumină", Piatra Neamţ, LOCUL II

- aprilie 2017 - Festivalul "Cântec drag din plai străbun", Vaslui, MENŢIUNE

- iunie 2017 - Festivalul "Staruri moldovene", Iaşi, LOCUL I